Zeciuala: ce părere are Dumnezeu despre ea?

Tot auzim despre zeciuială: la biserică, în cercul de prieteni, în familie; citim despre ea în cărţi şi suntem întrebaţi de alţi oameni: „Ţi-ai dat zeciuiala?”.
Eu am auzit despre zeciuală de când am fost mică şi am decis să o dau pentru că nu este a mea, ci este a Domnului. Este partea lui din banii mei, care trebuie să o returnez. Este ca un joc sau un test al încrederii: deşi nu am bani suficienţi, dau a zecea parte din ei pentru săraci sau pentru o anume lucrare.
Pe parcursul anilor am început să înţeleg tot mai bine ce ne învaţă Dumnezeu prin zeciuială şi El nu ne învaţă doar un singur lucru. Ne învaţă în primul rând să fim darnici, să vedem nevoile din jurul nostru, ne învaţă empatia, să ne încredem în El că vom avea bani suficienţi, ne face de multe ori dependenţi de El şi lucrează la caracterul nostru. Învăţăm că tot ce avem provine din mâna lui Dumnezeu şi recunoaştem prin faptul că dăm zeciuială lucrul acesta.
Apoi, ce am mai învăţat eu este că Dumnezeu este credincios. Nu s-a întâmplat nici măcar o dată să dau bani şi să nu primesc. Dumnezeu dă testul, dar El dă şi binecuvântarea. Aş putea să dau foarte multe exemple în acest sens, când am dat bani în situaţii dificile în care mă aflam şi Dumnezeu mi-a dat alţii. Să nu uităm că Dumnezeu preţuieşte mult mai mult atunci când dăm în nevoia noastră şi nu în belşugul nostru! Să ne amintim de văduva care l-a hrănit pe proorocul Ilie şi să ne amintim de femeia care a dat ultimii ei bănuţi!
Dumnezeu nu s-a uitat la cât au dat aceste două femei pentru că nu aveau ce să dea! El s-a uitat la faptul că au dat şi le-a preţuit.
Încă un lucru pe care l-am învăţat este că El nu gândeşte deloc ca şi noi, El are o cu totul altă perspectivă. El vrea să ne modeleze şi a inventat zeciuiala. Dumnezeu nu e încântat de noi când ne uităm la noi înşine, ci atunci când ne uităm la alţii.
Domnul Isus a zis: “Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. (Mat 23:23) Cu alte cuvinte să ştii că sunt lucruri mult mai importante decât zeciuiala, dar să o dai. Este nevoie şi de milă şi de dragoste când dai zeciuială. Să nu uităm ce scrie în Corinteni: “Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.”
În cartea Maleahi, Dumnezeu vorbeşte despre zeciuială şi îşi exprimă părerea în legătură cu acest lucru. Dacă păstrezi şi a zecea parte pentru tine, atunci tu îl furi pe Dumnezeu: “Se cade să înşele un om pe Dumnezeu, cum Mă înşelaţi voi?” Dar voi întrebaţi: „Cu ce Te-am înşelat?” Cu zeciuielile şi darurile de mâncare.” (Mal 3:8)
Dacă alegi cealaltă variantă, există o promisiune minunată: “Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.” (Mal 3:10)
Cei care au dat zeciuiala au experimentat dărnicia lui Dumnezeu şi credincioşia lui. Dumnezeu a ales o metodă prin care să ne modeleze caracterul, dar şi să ne facă un mai mare bine pentru că El nu spune că ne va da a zecea parte înapoi, ci spune că va da un belşug de binecuvântare!
Cineva a spus: “Zeciuiala a fost sub lege, dar acum că eşti sub har, trebuie să areţi acest lucru şi să dai mai mult decât zeciuiala.” Este o idee frumoasă: să dăm dovadă că suntem sub har.
De acum încolo, haideţi să dăm măcar a zecea parte din venitul pe care îl avem şi să declarăm prin aceasta că tot ce avem este de la Tatăl nostru ceresc.