Dumnezeu despre Iosia: „…el făcea dreptate şi judecată, şi era fercit! Judeca pricina săracului şi a celui lipsit şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a mă cunoaşte?” (Ieremia 22:15-16) Din vorbele lui Dumnezeu despre Iosia reiese ce înseamnă a-l cunoaşte pe El: înseamnă a face bine, a apăra şi a sprijini săracii. Fiecare din noi arătăm dacă îl cunoaştem pe Dumnezeu sau nu prin felul în care ne raportăm la cei în nevoie pentru că relaţia noastră cu Dumnezeu nu ne poate lăsa indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Un lucru extraordinar care El îl face pentru noi atunci când ajutăm alţi oameni este că ne dă fericire şi împlinire şi această bucurie nu poate fi înlocuită de o altă bucurie izvorâtă dintr-o realizare pe plan social sau intelectual. Cea mai mare fericire vine dacă facem voia lui şi aceasta este de fapt „viaţa din belşug”.
un gând de-al lui Dumnezeu
22 02 2009Comentarii : Lasă un comentariu »
Categorii : meditaţie pe cartea Ieremia
„Iată că vă pun înainte calea vieţii şi calea morţii” (Ieremia 21:8)
22 02 2009Ieremia a profeţit 42 de ani de la vârsta de 18 ani. Contextul în care el a profeţit era unul deosebit de grav. Ţara pe plan extern era ameninţată atât de egipteni cât şi de babilonieni, iar pe plan intern exista multă imoralitate. În timpul vieţii sale au avut loc două evenimente tragice: exilul babilonian şi distrugerea Templului de la Ierusalim în anul 586 î.e.n. Prin profeţiile sale el a încercat să ţină poporul în afara alianţei cu Egiptul şi să-l facă se supună babilonienilor şi, de asemenea, să aducă poporul evreu la conştientizarea nivelui moral la care sunt şi astfel să pună în aplicare Tora.
Dumnezeu, prin Ieremia a pus poporul să aleagă între viaţă şi moarte. Dumnezeu a afirmat clar care este calea vieţii: să se lase de rău şi să se supună babilonienilor. Dacă vor face aceste două lucruri vor trăi. El a ghidat poporul lui şi prin nenumăraţi oameni (regi, prooroci) a spus care era varianta corectă atunci când aveau mai multe posibilităţi de alegere.
Cu mult înainte de Ieremia, Dumnezeu a transmis oamenilor mesajul lui, un mesaj al vieţii şi tot aşa a făcut şi după ce Ieremia a murit. Generaţii după generaţii au primit mesajul lui Dumnezeu şi fiecare în parte a decis sau să-l asculte sau să-l respingă.
Din veşnicii Dumnezeu a avut un plan cu omenirea şi acest plan a fost revelat prin Isus. Fiul său e plinătatea mesajului vieţii. El e calea atât pentru viaţa din belşug de pe pământ cât şi pentru viaţa viitoare. Dumnezeu ne-a revelat acest mesaj extraordinar şi rămâne la atiudinea noastră dacă îl acceptăm sau respingem.
Comentarii : 2 Comentarii »
Categorii : meditaţie pe cartea Ieremia
Pheonix
2 02 2009Eram eu cenuşă.
Zăceam în întuneric şi în aşteptare.
Apare lumina:
„Te vei naşte din propria ta cenuşă.”
Şi m-am născut din lumină şi cenuşă.
Comentarii : Lasă un comentariu »
Categorii : poezie
Cutia de chibrite
9 03 2008
Sunt eu aici în cutie lângă chibrite.
E noaptea singurătăţii mele.
Nu pot să ies şi mă izbesc de pereţii cutiei.
Mă dor oasele îngrozitor.
Strig să mă scoată cineva afară.
Vine cineva…
Scoate un chibrit afară şi aprinde cu el cutia.
Comentarii : 2 Comentarii »
Categorii : poezie
X-O
9 03 2008În viaţa aceasta mă joc de multe ori x-o cu Dumnezeu.
Mă gândesc că voi câştiga,
Apoi sper la o remiză…
Ca mai apoi să mă bată El.
Comentarii : Lasă un comentariu »
Categorii : poezie
Pothos
9 03 2008
Cât aş vrea să ştiu multe!
Cât aş vrea să-l cunosc pe Dumnezeu!
Dar sunt o fiinţă limitată
Care vrea să cuprindă infinitul şi nu poate.
Comentarii : 1 comentariu »
Categorii : poezie
Alerg
9 03 2008
E ca şi cum nu se poate mai mult…
Atât ţi-e dat…
Vântul suflă şi împrăştie necazul în inimă…
Soarele uscă lacrimile sărate de pe faţă…
Norii se strâng…ca iarăşi să se despartă, aşa ca şi noi oamenii…
Ştim bine ce se petrece şi totuşi îi atât mister!
Aş vrea să alerg pe un câmp deschis,…doar eu cu suflarea mea…
Să fug cât mă ţin picioarele…
…pe câmpul fără sfârşit…
pentru că aici îi ceaţa deasa…şi câmpul mă aşteaptă.
Trec prin lanuri de grâu pustii…inima bate tare căci respir libertate.
Soarele e pe cer, dar nu e prea fierbinte afară…e numai bine.
Fug eu şi suflarea mea…
……
Inima mi-e uşoara ca un fulg,
Mintea mi-e limpede ca o apă de munte…
Sufletul mi-e plin de libertate!
E un vis care-l doresc prea mult
E doar un vis…
Imaginaţia creează……
…
Sunt eu şi multe alte suflări…
Inima e grea ca un fier…
Mintea mi-e tulbure ca ceaţa
Sufletul mi-e legat!
……
Respir aerul greu de celulă
Celula mea…
Cred ca aşa mi-a fost dat!
……………
Comentarii : Lasă un comentariu »
Categorii : poezie
Baal
9 03 2008Eşti tot ce cuprind.
Eşti tot ce aspir.
Tu eşti ce nu-nţeleg.
Comentarii : 1 comentariu »
Categorii : poezie